Gazele de conductă pot consta din diferite gaze regenerabile și neregenerabile. Acestea reprezintă de obicei combustibili curați cu conținut redus de carbon. Gazele de conductă pot fi utilizate în numeroase aplicații, inclusiv pentru sistemele de producere combinată a energiei electrice și termice, asigurând un nivel ridicat de eficiență în aplicații comerciale, industriale și termoficare centralizată și pentru echilibrarea rețelei de curent electric cu ajutorul centralelor de vârf.
Sursă principală de energie | Sursă fosilă | Emisii neutre de carbon | Regenerabil | Emisii de carbon cu valori negative |
CH4 | Gaze naturale | Cu captarea și conversia carbonului (CCC) | Biometan sau BioSNG (din plante, deșeuri sau agricultură) | Cu CCC |
CO | Cărbune, materiale plastice (singaz) | Cu CCC | Lignină, celuloză (singaz) | Cu CCC |
H2 | Albastru (reformarea cu abur a gazelor naturale, cu posibila captare a carbonului) | Cu CCC | Verde (electroliza apei cu surplus de electricitate regenerabilă sau reformarea cu abur a CH4 regenerabil) | Cu CCC |
Context istoric
De-a lungul timpului, conductele de gaze au transportat gazul de iluminat, o formă de gaz de sinteză utilizat în industrie și gospodării. Începând cu anii 1950 s-a înregistrat o creștere semnificativă a consumului de gaze naturale, care continuă și azi.
Odată cu descoperirea la nivel global a gazelor naturale, acestea au devenit principalul produs transportat prin rețeaua de conducte. Există totuși și excepții, cum ar fi Africa de Sud, unde conductele de gaze sunt utilizate și pentru transportul unui gaz de sinteză paralel, un gaz bogat în metan.
Viitor regenerabil
Începând cu anul 2010, potențialul gazelor regenerabile de reducere sau chiar eliminare a emisiilor de carbon a fost recunoscut la scară largă. Gazul este un combustibil flexibil valoros care poate fi utilizat pentru echilibrarea cererii de energie electrică din surse intermitente de energie eoliană și solară. Unul din primele gaze regenerabile injectat în rețelele de distribuție a fost biometanul. Biometanul este o formă regenerabilă a metanului (CH4) obținut din biogaz. La rândul său, biogazul este obținut de regulă din surse de deșeuri biodegradabile, cum ar fi deșeurile municipale.
În prezent, există sisteme care injectează hidrogen în rețeaua de gaze naturale. Hidrogenul poate fi obținut din surplusul de electricitate regenerabilă, cum ar fi cel provenit de la turbinele eoliene sau, alternativ, de la gazele naturale, de obicei, prin procesul de reformare cu abur. Carbonul rezultant este captat și stocat sau transformat în produse utile.